Sebastian Burduja

Bilanț la zi 
la Ministerul Viitorului

Sebastian Ioan Burduja

Viziune

România Viitorului este o Românie modernă, creativă și dezvoltată, în care oameni liberi își împlinesc visurile acasă.

Misiune

Adoptarea celor mai noi și mai performante soluții și tehnologii pentru modernizarea și dezvoltarea României.

Obiective

Conștientizare, asumare și implementarea paradigmei „România Viitorului”

Transformarea digitală a administrației, economiei și societății

Cercetare orientată pe rezultate & promovarea științei

Inovare pentru competitivitate

Conectivitate pentru toți românii

Capacitate administrativă

Valori

Profesionalism

Integritate

Responsabilitate

Curaj

Transparență

Principii de lucru

Meritocrație: cei mai buni profesioniști la frontiera cunoașterii

Asumare: decât să nu facem nimic ca să nu supărăm pe nimeni, facem ceea ce trebuie pentru România viitorului

Parteneriat: soluțiile cele mai bune rezultă din dialogul constant și deschis între sectorul public, mediul privat și societatea civilă

4 piloni 
pentru România Viitorului

1. Transformare
digitală

2. Cercetare
de top

3. Conectivitate pentru
prosperitate

4. Inovare și
competitivitate

Transformare digitală

1. Cloudul guvernamental

  • Cadrul normativ – OUG adoptat, HG în pregătire.

Cloudul guvernamental, prin intermediul unei platforme de interoperabilitate, va permite instituțiilor publice să comunice între ele, fără să mai pună cetățenii pe drumuri si fără să mai taie copaci pe vrafuri întregi de dosare cu șină. Asta înseamnă că nu vom mai pierde timpul pe la cozi interminabile, nu ne vom mai căciuli la ghișee, nu vom mai depinde de replicile acide ale unor funcționari plictisiți care ne mai cer o copie după un act pe care statul, de fapt, îl are deja. Deci productivitate, dezvoltare, modernizare a României si, in general, cetățeni mai fericiți.

Câteva avantaje:

  1. Parteneriatul public-privat va fi asigurat prin cloudul hibrid: inovarea vine din mediul privat, care va fi activ implicat in acest proiect, prin servicii de tip cloud comercial, aplicații etc., in timp ce statul va gestiona in cloudul propriu alte tipuri de date, pe sisteme performante, cu un grad mare de stabilitate si reziliență. Acest sistem hibrid va permite un mix optim între soluțiile private de ultimă generație si sistemele publice care garantează protecția datelor cetățenilor.
  2. Marketplace: magazin virtual de aplicații pentru instituțiile publice, care vor putea alege cele mai bune soluții pentru nevoile lor. Asa cum o facem cu toții prin intermediul magazinelor de aplicații din telefoanele noastre inteligente.
  3. Jurnalizarea accesului si notificări ale cetățenilor: printr-o aplicație dezvoltată de ADR, prevăzută de textul ordonanței, cetățenii vor fi informați cine, când si de ce le accesează datele. Acest “jurnal” nu va putea fi modificat si nici șters fără a lăsa urme, asigurând credibilitatea si transparența sistemului, printr-o soluție de tip blockchain.
  4. Includerea instituțiilor publice de nivel local, nu doar a celor de la centru, in platforma de cloud guvernamental.
  5. Definirea explicită a politicii de cloud first, ceea ce înseamnă ca instituțiile statului vor trebui sa prioritizeze soluțiile informatice compatibile cu serviciile de tip cloud pentru sistemele noi si pentru acele sisteme care ajung la finalul duratei lor de viață.

2. Interoperabilitate

Legea privind schimbul de date între sistemele informatice și crearea platformei naționale de interoperabilitate – fundamentul debirocratizării și a dispariției dosarului cu șină. Legea este rezultatul colaborării dintre Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților,  Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – România și Autoritatea pentru Digitalizarea României,

3. Legea care interzice antivirusul rusesc

Promovarea legii care stabileşte cadrul juridic şi instituţional necesar în vederea interzicerii în România a achiziţionării şi utilizării de către autorităţile şi instituţiile publice, de la nivel central şi local, a produselor şi serviciilor software de tip antivirus cu provenienţă din Federaţia Rusă. A fost adoptată recent de parlament. 

4. Sprijin pentru IMM-uri pentru competențe avansate în tehnologii emergente

Un apel important pentru mediul de afaceri. Bani din PNRR pentru formarea de competențe avansate în tehnologii emergente: Internet of things; Big data; Cloud technologies; Învățarea automată; Inteligența artificială; Automatizarea proceselor robotice; Blockchain; Cyber-Physical Systems; Additive manufacturing

  • Calendarul apelului:
  1. Lansare apel: septembrie 2022
  2. Evaluare și selecție: noiembrie 2022
  3. Contractare: decembrie 2022
  4. Implementare: decembrie 2022 – decembrie 2025

5. Parteneriate

Prin specialiștii ministerului din Taskforce, am pornit colaborări cu câteva ministere și entități private, pentru proiecte importante de transformare digitală:

  • Ministerul Afacerilor Interne: eliberarea online a cazierului judiciar
  • Ministerul Educației: soluții pentru digitalizarea parcursului academic
  • Ministerul Agriculturii: digitalizarea liceelor agricole
  • Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: Digitalizarea serviciilor destinate mediului privat
  • Ministerul Muncii și Solidarităţii Sociale: Digitalizare in domeniul muncii si protectiei sociale
  • Ministerul Sănătății: Digitalizarea serviciilor oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate si realizarea sistemului de e-health si telemedicina
  • Agenția Națională a Funcționarilor Publici: Digitalizarea managementului functiei publice si cresterea competentelor digitale ale functionarilor publici
  • UiPath: Colaborare in vederea creșterii gradului de conștientizare asupra tehnologiilor inovative din spectrul automatizării, robotizării și inteligenței artificiale la nivelul administrației publice
  • Ha.ppy Cities: Colaborare in vederea creșterii indicatorilor României în clasamentul european al digitalizării, respectiv Digital Economy and Society Index (DESI) al Comisiei Europene

6. „Spațiul digital comun” între România și Republica Moldova

  • Am operaționalizat comisia mixtă pentru transformare digitală.
  • Comisia este formată din reprezentanți ai Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ai Autorității pentru Digitalizarea României și ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) – din partea României, precum și din reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale de profil din Republica Moldova: Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția Servicii Publice.
  • Ne dorim adesea poduri peste Prut, autostrăzi, asfalt și beton. Dar cel puțin la fel de importante sunt punțile digitale, care vor aduce economia viitorului, cu toate oportunitățile ei, pe ambele maluri ale Prutului.
  • Acorduri de colaborare trilaterală între România, Republica Moldova, Microsoft și UiPath. Memorandumurile semnate deschid calea către execuția rapidă a punților digitale pe care le-am proiectat în ultimele luni, atât pentru servicii publice digitale, cât și pentru competențe digitale pentru cetățeni și companii de pe ambele maluri ale Prutului.
  • În ianuarie 2023, Guvernul Republicii Moldova a aprobat hotărârea care setează cadrul pentru transferul de soluții și dezvoltarea de soluții digitale comune – elemente esențiale pentru punțile digitale la care lucrăm deja cu frații din Republica Moldova de mai multe luni. Colaborarea asumată la nivel guvernamental ne permite să beneficiem mai rapid de aceste soluții informatice, să le adoptăm și adaptăm la mediul românesc, să le testăm din punct de vedere al securității și, foarte curând, să le punem în practică, cel puțin la nivelul unor programe pilot.

7. Digitalizarea bibliotecilor

Transformarea bibliotecilor în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale a devenit rapid unul dintre preferatele mele. Sunt prevăzute investiții în renovarea și echiparea a 5 sedii centrale de biblioteci județene și 100 de biblioteci rurale, municipale sau orășenești, ce vor fi transformate în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, iar 1030 de biblioteci rurale vor fi modernizate. 100.000 de români vor beneficia de cursuri pentru dezvoltarea competențelor de bază, cum ar fi alfabetizarea digitală, comunicarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținut digital, securitatea digitală și educația antreprenorială digitală. Bugetul total al investiției este de 37 de milioane de euro.

Altfel spus, peste 1000 de biblioteci vor deveni centre de formare a competențelor digitale. Vor pregăti astfel România Viitorului, respectând misiunea bibliotecilor din toate timpurile.

  • Buget estimativ: 37 milioane EUR
  • Minim 5 biblioteci județene, 1000 rurale, 100.000 români cu competențe digitale de bază
  • Ghidul apelului poate fi consultat aici 

8. Dreptate și salarii nete mai mari pentru IT-iștii de la stat

De mulți ani, exista o situație incorectă: IT-iștii din sectorul public nu puteau beneficia de aceleași facilitați fiscale ca cei din sectorul privat, deși au competențe similare si, în general, salarii mult mai mici. Mi-am propus încă de la începutul mandatului să reglăm aceasta situație, care ține de echitate, dar înseamnă și o șansă în plus să atragem și să păstrăm resursa umană de calitate în sectorul public. Astăzi am reușit!

Ordinul comun al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Ministerului Educației privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, prin care și personalul din instituțiile publice care desfășoară astfel activități beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial. Link în comentarii.

Prevederile vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023 şi se vor aplica începând cu veniturile aferente lunii intrării în vigoare a ordinului.

Această inițiativă face așadar dreptate pentru IT-iștii din sectorul public, fiind o chestiune de normalitate ca aceștia să beneficieze de aceleași facilități precum cei care lucrează pentru firme private.

9. Legea pentru securitatea şi apărarea cibernetică a României

Legea pentru securitatea şi apărarea cibernetică a României (jalon 151 în PNRR), a fost adoptată în plenul Senatului, for decizional. Prin aceasta stabilim care sunt autoritățile competente în domeniul securității cibernetice. O lege absolut esențială pentru Romania, mai ales în actualul context de securitate.

România devine aliniată la realitățile unei lumi în care amenințările cibernetice fac parte din viața noastră de zi cu zi.

10. Am lansat aplicația pentru mobil ghișeul.ro, care le va face viața mai ușoară multor milioane de români

 La 11 ani de când facilitează efectuarea de plăți online pentru impozite, taxe și amenzi, lansarea aplicației Ghiseul.ro permite cetăţenilor români să se autentifice mai ușor, de pe telefonul mobil, folosind datele biometrice, fiind prima aplicaţie administrată de către o autoritate publică care include această funcționalitate.

Aplicația mobilă este rezultatul unui parteneriat încheiat de ADR și Mastercard, fiind dezvoltată de Tremend, subcontractor al Mastercard, cu sprijinul echipei ADR, APERO și IndecoSoft. Din punct de vedere al securității, aplicația a fost testată de partenerii instituționali cu atribuții în acest sens, respectiv SRI, prin Cyberint.

Aplicația poate fi descărcată gratuit pe IOS (https://apps.apple.com/us/app/ghiseul-ro/id6444286475) și Android (https://play.google.com/store/apps/details…).

26.01.2023 (link)

Lansarea aplicației pentru mobil ghișeul.ro

Acel moment când nu îți vine să crezi că ți-ai plătit toate taxele în mai puțin de un minut. De pe telefon, relaxat, pe canapeaua din sufragerie. Fără cozi, fără bătăi de cap, fără căciuleli pe la ghișee. Comision ZERO.
Toate acestea prin aplicația ghișeul.ro. Mulțumesc tuturor celor care au făcut posibilă minunea asta. Este acum disponibilă atât în Google Play, cât și în App Store , putând fi descărcată și utilizată în mod gratuit de către toți românii. Dați de veste mai departe!
Un pas mic pentru fiecare dintre noi, un pas mare pentru România Viitorului. România digitală. Înainte, împreună!

07.12.2022 (link)

Adoptarea legilor pentru digitalizarea cazierului judiciar și interzicerea dosarului cu șină și solicitarea de copii după documente

În septembrie, am depus împreună cu George Tuță inițiativa legislativă care scutește românii de drumuri la secția de poliție pentru cazierul judiciar. Mă bucur că legea a fost votata aproape în unanimitate și le mulțumesc colegilor deputați. Vor putea pleca în vacanța parlamentară cu conștiința împăcată că, datorită votului lor, peste 2 milioane de români pe an vor avea viața un pic mai ușoară în relația cu statul.
 
Tot astăzi a fost adoptată în Camera Deputaților, for decizional, legea care interzice dosarul cu șină și solicitarea de copii după documente la nivelul autorităților locale, universități, companii de utilități.

20.09.2022 (link)

Colaborare cu Binance pentru programe de competențe digitale de bază pentru români

„Salutăm eforturile guvernului român de a dezvolta infrastructura de investiții în țară. Datorită acestor eforturi, România este deja un tezaur de profesioniști IT și un hub pentru mulți giganți ai tehnologiei. Credem că, în deplină cooperare cu autoritățile locale, Binance poate aduce o contribuție deosebită la dezvoltarea comunității locale de tehnologie și cripto, precum și a ecosistemului blockchain în ansamblu”, a declarat Changpeng Zhao (CZ), fondator și CEO al Binance.

04.11.2022 (link)

Consolidarea parteneriatului privind transformarea digitală alături de Republica Moldova

Îmi revine o deosebită onoare să îl găzduiesc astăzi pe domnul Viceprim-ministru al Republicii Moldova, un partener de mare nădejde pe care România îl are în procesul de transformare digitală. Domnul Iurie Țurcanu ne face onoarea acestei vizite după o perioadă în care noi am lucrat împreună la ceea ce am anunțat în luna iunie la Chișinău, spațiul digital comun. Am spus atunci și am reiterat astăzi, faptul că este nevoie de punți digitale, de colaborare și de a împărtăși bune practici pe toate dimensiunile digitale.

01.10.2022 (link)

Am început Caravana Digitalizării

Dacă ar fi fizic posibil, mi-ar plăcea sa ajung personal la fiecare român din țară și să îl întreb: cum putem să digitalizăm împreună România?
 
De la acest gând a apărut Caravana Digitalizării, pe care am anunțat public că o începem la 1 octombrie. Ne-am ținut de cuvânt. Am demarat proiectul pilot în comuna Oinacu, județul Giurgiu.
 
Transformarea digitală nu se face dintr-un birou, fie el de ministru, și nu se face doar în mediul urban. Toți românii merită să beneficieze de această revoluție.

Cercetare de top

1. O nouă viziune pentru cercetarea românească

  • PSF – instrument al Comisiei Europene finalizat și prezentat oficial. Lucrăm la cel mai amplu program de reformă a sistemului cu experții Comisiei Europene pentru a da posibilitatea cercetării românești să performeze, să fie recunoscută pentru asta și să transfere tehnologii valoroase în economie.
  • Am adoptat în guvern Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022-2027 – o viziune de creștere economică a țării, pe baza investițiilor cu valoare mare adăugată și productivitate accelerată.
    • Punem accent pe meritocrație, pe recunoașterea performanței #cercetătorilor individuali și a organizațiilor de cercetare pe baza unor evaluări obiective, cu indicatori și criterii transparente. Principiul de la care plecăm este mai bine mai mult pentru mai puțini decât mai puțin pentru mai mulți, ceea ce implică prioritizarea investițiilor, recunoașterea excelenței și șansa României de a pune în valoare resursa umană de top.
    • Strategia arată și deschidere către parteneriat cu mediul privat și internaționalizare. Urmărim nu numai accesul la fondurile Orizont Europa, ci și îmbunătățirea continuă a condițiilor și infrastructurii de cercetare, inclusiv pentru a atrage cercetători români din diaspora și cercetători străini de top. România trebuie să fie o opțiune clară pe harta cercetării mondiale. Nu în ultimul rând, un reper fundamental al acestei viziuni este transferul de tehnologie, know-how și inovare către mediul privat românesc.
  • Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027, care pentru prima dată include toate tipurile de finanțări pentru cercetarea românească, a fost aprobat.
    • PN IV este principalul instrument de implementare a Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022-2027, prin care vom asigura transparent și predictibil finanțarea sistemului național CDI pentru modernizarea, consolidarea excelenței și creșterea relevanței pentru economia și societatea românească. Principii de bază: meritocrație, rezultate pentru dezvoltare economică, responsabilitate in cheltuirea banului public.

2. Întâi minți, apoi ziduri

  • Programul „Henri Coandă”. Până acum, nu exista cadru legal pentru premiera elevilor care câștigă alte competiții decât cele încadrate ca olimpiade. Am marcat recent 50 de ani de la moartea marelui nostru inventator, astfel că putem considera aprobarea acestui proiect un gest simbolic prin care îi marcăm moștenirea.
    • Valoarea sprijinului pentru o bursǎ de cercetare „HENRI COANDĂ” este de cel mult 100.000 de lei pentru participarea la competiții internațioanle. Valorile premiilor pentru rezultatele obținute sunt: 15.000 lei pentru locul I, 9.000 lei pentru locul II, 6.000 lei pentru locul III.
  • Programul de granturi pentru cercetare-dezvoltare și inovare „REGELE CAROL I”. Proiectul de hotărâre asigură, pe de-o parte, o flexibilizare și o claritate a procesului de acordare a Grantului „REGELE CAROL I”, făcându-l operațional complet, iar, pe de altă parte, asigură actualizarea valorii granturilor, astfel încât acestea să devină atractive pentru studenți.
    • Grantul REGELE CAROL I se acordă astfel: pentru laureații la olimpiade internaționale – 6.000 euro pe an pentru medalie de aur/premiul I, 5.500 euro pe an pentru medalie de argint/premiul II, 4.000 euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III, 3.500 euro pentru mențiune.
  • Sprijin pentru cercetători de top: lansarea apelului „Sprijin pentru posesorii de certificate de excelență primite la competiția pentru burse individuale Marie Skłodowska-Curie, Componenta C9”, în valoare de 8 mil. EUR
  • I8: cel mai mare program de aducere în țară a cercetătorilor străluciți din străinătate. 160 mil. EUR pentru 120 de beneficiari (români din diaspora și străini), 1,4 mil. EUR / 3 ani

3. Situația datoriei României la Agenția Spațială Europeană

  • România și-a reluat locul în rândul statelor membre ale Agenției Spațiale Europene (ESA), spre bucuria tuturor aici, după plata recentă a datoriei istorice din 2017-2019. Vom contribui astfel pentru următorii trei ani la programele opționale ale ESA, de la misiunile care vizează Luna, planetele Marte și Jupiter, până la noile tehnologii de lansatoare, comunicații și navigație.
  • Românii sunt apreciați la unison pentru ce știu să facă în domeniul aerospațial, de la componente soft până la sisteme avansate de navigație, brațul viitorului rover care va colecta mostrele de sol marțian, componente metalice și multe altele.
  • La reuniunea ministerială de la Paris, le-am transmis celorlalte state membre că România este încântată să contribuie cu expertiza și cunoștințele sale acumulate în sectorul aerospațial, mai ales prin competențele speciale în IT&C, inteligență artificială și științe exacte. Investițiile în spațiu implică inovare și productivitate, locuri de muncă bine plătite, educație, viziune și spirit antreprenorial. Spațiul este o oportunitate de peste o mie de miliarde de euro pentru noi toți pe piața globală, inclusiv pentru tinerele generații.
  • Explorarea spațiului nu este doar încercarea noastră de a-l cuceri, ci și dorința noastră de a depăși provocările cele mai grele ale vremurilor noastre în energie, securitate, mobilitate și schimbări climatice. Agenția Spațială Europeană este un exemplu de leadership, muncă de echipă și de dezvoltare economică.
    • România își plătește TOATE datoriile la Agenția Spațială Europeană (ESA) și plătește pentru prima dată inclusiv prima tranșă pentru 2023. După ce anul trecut am reuşit să recuperăm dreptul de vot pentru ţara noastră în cadrul ESA, prin plata unei părţi importante din datoriile acumulate în perioada 2017-2019, în ianuarie 2023 am stabilit o nouă premieră: România şi-a achitat absolut TOATE datoriile la ESA şi plătește inclusiv prima tranşă aferentă anului 2023. În total, peste 50 de milioane de euro.
    Organizăm concurs internațional pentru poziția de director general la Agentia Spatiala Romana (ROSA). Transparent, profesionist și pe bune. Detalii, aici

4. Am oprit orice cooperare cu Federația Rusă, în contextul războiului

  • Am oprit orice cooperare cu Federația Rusă, în contextul războiului. Am formalizat decizia de a suspenda România din Comitetul Reprezentanţilor Împuterniciţi ai Statelor Membre din Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) din Dubna (Rusia).

5. Preluarea Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida”

  • Am inițiat, împreună cu Ministerul Energiei, demersurile de preluare ale Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida”. Mulți dintre Dvs. cunosc deja acest loc de referință al Bucureștiului, unde inginerul Leonida ne-a lăsat o comoară inspirată după muzeul din München.

6. Proiectul ELI-NP

  • Proiectul ELI-NP – „laserul de la Măgurele” – avansează. La nivel național, prin eforturile echipei IFIN-HH, a fost deschisă în premieră infrastructura de la Măgurele pentru cercetătorii din consorțiul ELI-ERIC, în baza unui protocol oficial. Am găsit deschidere pentru includerea României in consorțiul european, unde ne este locul.

Am adoptat recent hotărârea de guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics. Pe înțelesul tuturor, Laserul din Măgurele. Infrastructura de cercetare cuprinde tehnologii de ultimă generație în domeniul laserilor de mare putere, acceleratoarelor de electroni, fasciculelor gama și instrumentației din fizica nucleară și fizica plasmei și își propune, prin obiectivele sale, să lărgească limitele cunoașterii umane cu preponderență în domeniul fizicii nucleare.

7. RostAM

Guvernul României a aprobat Memorandumul pentru Înființarea Rețelei Oficiilor Române pentru Știință și Tehnologie și operaționalizarea ROSTam în 2023. Rețeaua Oficiciilor pentru Știință și Tehnologie va întări cooperarea în domeniul cercetare-inovare cu țări din afara Uniunii Europene care au un înalt potențial inovativ. 

Cu prioritate, în 2023 vom înființa un birou de reprezentare în San Francisco, SUA, având în vedere faptul că ă SUA, în general, și Silicon Valley, în particular, constituie un pol global al tehnologiei avansate și al inovării, găzduind unele dintre cele mai mari companii de înaltă tehnologie din lume, numeroase companii inovatoare de început (start-up), fonduri de capital de risc și universități prestigioase.

Deschiderea unui oficiu ROSTam are potențialul de a facilita extinderea pe piața americană, accesarea resurselor de capital și crearea de rețele și schimburi umane pentru întreprinderile românești inovative, pentru afacerile de început și antreprenorii români din domenii cu aport tehnologic ridicat, pentru universități și pentru institutele de cercetare-dezvoltare din România. De asemenea, va înlesni realizarea de parteneriate, cooperări și sinergii în programe de cercetare, de scalare și de comercializare a tehnologiilor, între organizații din SUA și din România.

8. Legea privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare

Legea privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare din România a fost adoptată de Camera Deputaților, for decizional. Legea este jalon în PNRR (278), cu termen finalul acestui an.

Pe scurt, prin această lege încurajăm colaborarea între organizații de cercetare, fie la nivel de consorții, fie prin fuziune sau trecerea în coordonarea universităților. Toate aceste forme de colaborare sunt voluntare și se vor realiza doar cu acordul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Este cea mai importantă reformă a sistemului de cercetare românesc din ultimii ani, o reformă vitală, așa cum rezultă din analizele Băncii Mondiale și ale Comisiei Europene. Se înscrie in linia garanției pe care am dat-o încă de la început de mandat: meritocrație, performanță, eficientă. Decât putin pentru toți ca sa nu se supere nimeni, mai bine mai mult pentru cei care chiar merită.

9. Alte realizări

  • Conferința „Building a Global Ethical Framework for AI: The UNESCO Recommendation on the Ethics of AI”, organizată de MCID și UNESCO
  • Proiectul de Lege privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare
  • Stimularea investițiilor mediului privat în activități de cercetare-dezvoltare
  • Platforma România Viitorului, prin care conectăm institutele de cercetare cu mediul privat, pentru facilitarea transferului tehnologic.
  • Acordul dintre Guvernul României și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) privind reînnoirea Centrului Internațional pentru Pregătire Avansată și Cercetare în Fizică (CIFRA), ca centru de categoria a 2-a, sub auspiciile UNESCO. Practic, continuăm funcționrea în România a Centrului Internațional de Formare Avansată și Cercetare în Fizică (CIFRA) ca centru de categoria a 2-a, sub auspiciile UNESCO. Este singurul centru sub auspiciile UNESCO din România și singurul centru în științe de bază din zona Europei de Sud-Est, ce acționează ca un centru regional UNESCO și oferă oportunități de pregătire și cercetare în laboratoare din România pentru studenți din zona Europei de Sud-Est, precum și pentru cei din țări mai puțin dezvoltate (din Africa, Asia).

05.10.2022 (link)

România și-a recăpătat dreptul de vot după plata datoriei istorice la ESA

Am visat de mult să vă dau această veste bună: România își recuperează dreptul de vot în cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA). Este unul dintre subiectele care m-a preocupat din prima zi de mandat. O promisiune îndeplinită și o mare victorie pentru comunitatea științifică din România.

Conectivitate pentru prosperitate

1. Promovarea conectivității în contextul extinderii rețelelor 5G

  • Investițiile în infrastructura de comunicații sunt esențiale pentru tranziția către utilizarea la scară largă a noilor tehnologii, creșterea competitivității la nivel european și reducerea decalajului dintre urban și rural.
  • 94 milioane EUR alocate pentru implementarea unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicații în zonele albe, ceea ce va permite extinderea rețelelor de mare viteză către peste 900 de localități.

2. Finalizarea proiectului RO-NET

  • Valoare totală proiect: 37 milioane EUR
  • Date principale de impact: Toate cele 695 localități eligibile au fost finalizate și recepționate; din cele 695 de localități eligibile la plată, s-au efectuat plăți pentru 691 localități, ultimele 4 aflându-se în analiză pentru validarea efectuării plăților.
  • Calendar:
  1. Finalizarea etapei operaționale: 30 septembrie 2022
  2. Finalizarea etapei administrativ – financiare: 31 martie 2023

3. Modernizarea Poștei Române

  • Infrastructură
    • Asigurarea mobilității factorilor și agenților poștali prin achiziționarea a peste 350 de biciclete, ATV-uri și prin stimularea financiară a salariaților pentru a folosi mijloacele de transport proprii;
    • Finalizarea investiției de renovare și redeschidere a sediului istoric din Piatra Neamț, după 11 ani, în valoare de aproximativ 3 milioane de lei.
  • Digitalizare și transformare digitală
    • Crearea și lansarea primelor NFT-uri ale unei companii deținute de stat din România în ediție limitată, în scop caritabil;
    • Achiziționarea unui echipament de imprimare și împlicuire care permite Poștei Române să își diversifice veniturile;
    • Dotarea cu 1000 de scannere;
    • Achiziționarea de noi servere după 15 ani.
  • Conectarea Poștei Române la rețeaua internațională
    • Poșta Română a deschis primul birou în afara țării, chiar în Republica Moldova. Împreună cu domnul viceprim-ministru Iurie Țurcanu și cu domnul director general al Compania Naţională Poşta Română, Valentin Ștefan, pe 12 decembrie am inaugurat cu bucurie sediul Poștei din inima Chișinăului, ce încununează o colaborare excelentă pe care companiile poștale din cele două țări o au deja de ceva timp. Și deschide calea pentru proiecte viitoare.
    • Parteneriatul cu Poșta Moldovei care s-a concretizat prin semnarea unui Acord Bilateral de reducere a costurilor între poște ce a permis reducerea tarifelor pentru clienți cu 30%.
  • Cultura organizațională a Companiei
    • Introducerea modalităților de comunicare transparentă și directă prin întâlniri săptămânale cu managementul Companiei și lunare cu toți salariații, dar și prin acordarea posibilității de a integra feedback-ul acestora în deciziile de management.
  • Responsabilitate Socială Corporativă (CSR)
    • Crearea cadrului administrativ care va permite pregătirea academică a viitoarelor generații de specialiști în domeniul logisticii și sprijinirea învățământului-dual în această industrie;
    • Colectarea și reciclarea a peste 50 tone de echipamente IT și aparatură electronică neutilizate;
    • Înființarea Fundației Poșta Română care va promova valorile Companiei, va crea oportunități și mecanisme pentru avansarea în carieră a salariaților și va avea un impact semnificativ în societate atât pentru foștii salariați ai Companiei, cât și pentru cauzele pe care Compania le susține;
    • Inițierea unei campanii de donare sânge lunară în cadrul companiei. 371 salariați au donat 167 litri de sânge în primele 5 luni.
  • Promovarea și stimularea întreprinderilor locale românești
    • Promovarea artiștilor locali într-un parteneriat cu Clubul Ilustratorilor din România prin care s-a creat colecția de cărți poștale a Companiei pentru anul 2023, formată din 50 de modele care cuprind o serie de aspecte culturale ale României din mai multe domenii.

4. Conferinta Plenipotențiarilor 2022 (ITU - PP22)

În marja celei de-a 21-a Conferințe Plenipotențiare a ITU 2022, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – România a găzduit un eveniment la nivel ministerial de mare prestigiu, dedicat viitorului digital.

Astfel, am avut onoarea sa fiu gazdă pentru aproape 60 de miniștri, secretari de stat și înalți demnitari din întreaga lume, reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, reuniți la București pentru a creiona o viziune comună a erei tehnologice pentru generațiile actuale și viitoare. În aceste vremuri complicate, unitatea și interesul global comun pentru construirea unei societăți digitale centrată pe om poate genera soluțiile de care avem nevoie pentru multe dintre problemele omenirii.

Ca reprezentant al Guvernului României, am subliniat câteva lucruri:

  1. Nevoia de a construi, în pace și colaborare internațională, reafirmând spiritul și valorile Organizației Națiunilor Unite.
  2. Viitorul va fi digital, inevitabil, însă depinde de noi daca va fi (sau nu) un viitor mai bun. Tehnologiile noi pot face mult bine, dar și mult rău. E vital ca în cadrul ONU aceste chestiuni să fie tranșate de partea libertății, a drepturilor omului și statului de drept.
  3. Viitorul aparține tuturor, iar transformarea digitală a lumii nu trebuie să lase pe nimeni în urmă. Încă sunt 2,7 miliarde de oameni în lume care nu au fost niciodată conectați la internet. Mai avem mult de lucru.

O lume întreagă de posibilități se află în fața noastră, dar, mai ales, calea către cunoaștere și transformare digitală.

Rezultatul excelent al discuțiilor îl reprezintă “Declarația de la București” privind „Construirea unui viitor digital mai bun pentru toți”, un apel la acțiune în 10 puncte pentru identificarea unei modalități de accelerare a transformării digitale.

Declarația de la București marchează un moment important pentru evoluția tehnologiilor la nivel global, poziționând România drept lider în domeniu.

Este o mare onoare să avem atât de mulți reprezentanți la nivel înalt în România și acest eveniment este în mod clar o dovadă a interesului nostru în domeniu și a reputației extraordinare pe care specialiștii români o au peste tot în lume. Le mulțumesc în mod special colegilor de la ANCOM, președintelui Vlad Stoica, pentru organizarea impecabilă a acestui eveniment extrem de important pentru România și pentru întreaga Organizație a Națiunilor Unite.

Viitorul va fi tot mai digital. El trebuie să fie și mai bun pentru noi toți. Putem face asta doar împreună. Despre asta este România Viitorului.

30.09.2022 (link)

Colaborare cu ANCOM pentru Conferința Plenipotențiarilor 2022 (ITU-PP22), organizată pentru prima dată în România și la care participă peste 3000 de lideri și delegați din 193 de țări.

În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, la Palatul Parlamentului, s-a desfășurat Conferința Plenipotențiarilor 2022 (ITU-PP22), organizată pentru prima dată în România și la care participă peste 3000 de lideri și delegați din 193 de țări.

Conferința Plenipotențiarilor este cel mai înalt organism de elaborare a politicilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU). Desfășurat la fiecare patru ani, este evenimentul cheie la care statele membre ITU decid asupra viitorului rol al organizației, determinând astfel capacitatea organizației de a influența dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) la nivel mondial.

Inovare pentru competitivitate

1. Parteneriat cu Banca Mondială

  • Direcțiile strategice pentru ecosistemul de inovare românesc
  • Fondul Român de Inovare – instrument de „fund matching” prin care statul va putea coinvesti în afacerile românești cu potențial înalt, îndeosebi acelea ce pot reține și dezvolta în România valorile cele mai importante ale țării noastre, precum resursa umană de specialitate și proprietatea intelectuală de nivel înalt

2. Inteligența Artificială, prioritate zero

  • Adoptarea în Guvern a Comitetului Român pentru IA – AI Romania (AIR), va funcționa ca o entitate umbrelă pentru inițiativele de IA din România, coordonând un Consiliu de Educație în IA, cât și un Consiliu Științific și de Etică a IA. Se va coordona viitorul Hub Român de Inteligență Artificială, o inițiativă MCID finanțată cu cel puțin 52 mil. euro prin programul POCIDIF, vizând recuperarea decalajului României in ceea ce privește IA, poziționarea noastră in topul domeniului și diminuarea fenomenului de brain drain al cercetătorilor și experților din domeniu.
  • Colaborarea îndeaproape cu Administrația Prezidențială privind înființarea și operaționalizarea Comisiei interinstituțională pentru elaborarea Strategiei României în domeniul IA, stabilită prin HCSAT 148 din 27.09.2022, ce va adopta strategia oficială a României în domeniul IA.
  • Vă invităm să vă alăturați efortului nostru prin semnarea unei declarații comune, unde sunt creionate principalele acțiuni aferente eforturilor noastre, cât și prin semnalarea interesului de a contribui la dezvoltarea sectorului de IA din România. Declarația poate fi semnată pe site-ul ai.gov.ro

3. NATO - acces rapid la resurse

  • Adoptarea unui OUG privind participarea României la Fondul NATO de Inovare, România fiind printre primele țări semnatare și prin intermediul căruia companii și fonduri locale de investiții pot beneficia de capital, cunoștințe și oportunități comerciale la nivel euro-atlantic. Este un fond de investiții privat, gestionat de o echipă de top la nivel global, în care 22 de țări aliate vor avea rolul de investitori și decidenți în Board. România va beneficia de orice profit pe termen lung al fondului, dar pe termen scurt, România poate atrage investiții directe în companii și organizații locale de finanțare, pe lângă accesul direct la companii, concepte și soluții inovatoare de la nivel global.
  • Participarea la Acceleratorul NATO pentru Inovare – DIANA, o organizație nouă ce reuni startup-uri, mediul academic și structurile de cercetare-inovare naționale a rezolva provocările critice de apărare și securitate. Astfel, organizații și cercetători românești vor avea acces la întreaga arhitectură de cercetare și dezvoltare la nivel național din țările aliate NATO.

4. Parteneriate pentru viitor

  • Consolidarea cooperării și a schimburilor bilaterale cu Emiratele Arabe Unite (EAU), în domeniile inteligență artificială, educație, cercetare, cultură, securitate cibernetică, comerț, energie și altele. Emiratele Arabe Unite constituie pentru România un partener important în regiunea Golfului, în care România își dorește să își consolideze prezența comercială și investițională. În același timp, România constituie pentru EAU una dintre cele mai importante, dinamice și inovative economii din Europa de Est. Sinergiile dintre cele două țări sunt mai mari decât oricând, în beneficiul ambelor state.
  • Semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu EIT Manufacturing, prin care susținem organizațiile românești afiliate la EIT să atragă finanțări europene în domeniul tehnologiilor 4.0 cu aplicabilitate în producție, procesare și aplicabilități la scară industrială.

5. Hub Național „Mirror Mission Cities Hub România”

  • Am semnat ordinul de ministru pentru înființarea hub-ului național “Mirror Mission Cities Hub România”. Hub-ul va funcționa ca un spațiu de facilitare a dialogului între autoritățile publice centrale, regionale si locale, universități și institute de cercetare-inovare, societatea civilă și cetățeni cu scopul unei prezențe cu impact maxim a României în cadrul Misiunii Horizon Europe pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030.
  • Practic, ne dorim ca România, prin cercetare-inovare și soluții de transformare digitală, să devină lider în efortul european către o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră.
  • Misiunea a fost lansată de Comisia Europeană în 2021, iar trei orașe din România (din 13 care au participat în competiție) au fost selectate pentru a deveni centre de inovare și experimentare: Cluj-Napoca, Suceava și Sectorul 2 al Municipiului București. Hub-ul este rezultatul unei colaborări între Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – România și UEFISCDI.
  • Mirror Mission Cities Hub România va oferi suport celor trei orașe și municipalități selectate în Misiunea Europeană, dar, mai important, orașelor candidate precum și altor orașe din România care au ambiția de a atinge neutralitatea climatică. Vom organiza dezbateri, vom conecta autoritățile locale și programele naționale și regionale care furnizează fonduri pentru tranziția către obiectivele de neutralitate climatică. Vom funcționa ca o oglindă a acestei misiuni europene, pentru a ne asigura că orice oraș care vrea să atingă neutralitatea climatică (nu doar cele selectate) o vor putea face.

6. Am înființat Consiliul Onorific pentru Știință, Inovare și Tehnologie

  • Încotro se îndreaptă lumea? Ce urmează în tehnologie? Cum putem face saltul în viitor? Cum transformăm România într-un centru al excelenței, cu productivitate accelerată și locuri de muncă bine plătite, adaptate pentru piața muncii a viitorului?
  • Ne-am inspirat din exemplul Statelor Unite ale Americii, al Emiratelor Arabe Unite și al altor state care privesc spre viitor și își pun la treabă mințile luminate pentru a-l anticipa. România are un avantaj extraordinar: calitatea oamenilor. Avem români de elită în marile laboratoare de cercetare ale lumii, în mediul universitar și în companii private de top. Prin înființarea Consiliului Onorific pentru Știință, Inovare și Tehnologie, ministerul nostru își dorește să contureze din timp România Viitorului, implicându-i în acest demers pe românii care au demonstrat la cel mai înalt nivel și care vor să dea ceva înapoi țării. Este un pariu pentru progres și competitivitate pentru România.
  • Consiliul este un organism independent și consultativ, care formulează recomandări pentru a întări sistemul național de cercetare-inovare, pe baza tendințelor și progreselor tehnologice de la frontiera cunoașterii. Membrii sunt numiți prin ordin al Ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării și sunt neremunerați.
  • Vor fi selectați cei mai performanți români din cercetare-inovare, cu rezultate recunoscute la nivel mondial, din domenii precum matematică, fizică și astronomie, bioeconomie, tehnologii informaționale și de comunicații, spațiu și securitate, energie și mediu, nanotehnologii și materiale avansate, sănătate etc.

14.10.2022 (link)

Vizita comisarului european pentru inovare și cercetare, Mariya Gabriel, în România

„Am avut o discuție liberă cu antreprenori din România, exemple de excelență în inteligență artificială, inovare în sănătate, finanțare de avangardă și este o mare șansă pentru Europa și România să aibă în poziția de comisar european pentru inovare și cercetare un profesionist care înțelege că avem câteva lucruri de făcut: să ne dăm din calea celor care inovează, să eliminăm barierele birocratice, să îi sprijinim pe toți cei care au visuri înalte să le împlinească”, a declarat Sebastian Burduja.

06.09.2022 (link)

Conferința România Viitorului

Ministerul Cercetării,Inovării și Digitalizării derulează programul „România Viitorului”, un proiect menit să susțină o nouă abordare în domeniile cercetării și inovării.

Această platformă colaborativă are menirea de a facilita transferul de know-how între instituții și mediul privat, de a crea parteneriate eficiente în realizarea de proiecte inovative și de a maximiza rezultatele activităților de cercetare în folosul întregii comunități.

Reprezentare internațională

Ce urmează 
la Ministerul Viitorului

  1. Câteva legi foarte importante pentru cercetare și inovare
  2. Noi propuneri pentru modalitatea de evaluare a institutelor de cercetare și a IOSIN-urilor
  3. Promovarea științei in societate
  4. Deschiderea unui birou de știință și tehnologie în Silicon Valley
  5. Strategia Națională pentru Inteligență Artificială și multe alte proiecte
  6. Parteneriate pentru digitalizarea autorităților locale
  7. Noi servicii publice digitale
  8. Evenimente pentru toate domeniile cheie
  9. Reforme și eficientizare în minister și în institute
  10. Parteneriate solide pentru România Viitorului