România Viitorului este o Românie modernă, creativă și dezvoltată, în care oameni liberi își împlinesc visurile acasă.
Adoptarea celor mai noi și mai performante soluții și tehnologii pentru modernizarea și dezvoltarea României.
Conștientizare, asumare și implementarea paradigmei „România Viitorului”
Transformarea digitală a administrației, economiei și societății
Cercetare orientată pe rezultate & promovarea științei
Inovare pentru competitivitate
Conectivitate pentru toți românii
Capacitate administrativă
Profesionalism
Integritate
Responsabilitate
Curaj
Transparență
Meritocrație: cei mai buni profesioniști la frontiera cunoașterii
Asumare: decât să nu facem nimic ca să nu supărăm pe nimeni, facem ceea ce trebuie pentru România viitorului
Parteneriat: soluțiile cele mai bune rezultă din dialogul constant și deschis între sectorul public, mediul privat și societatea civilă
Cloudul guvernamental, prin intermediul unei platforme de interoperabilitate, va permite instituțiilor publice să comunice între ele, fără să mai pună cetățenii pe drumuri si fără să mai taie copaci pe vrafuri întregi de dosare cu șină. Asta înseamnă că nu vom mai pierde timpul pe la cozi interminabile, nu ne vom mai căciuli la ghișee, nu vom mai depinde de replicile acide ale unor funcționari plictisiți care ne mai cer o copie după un act pe care statul, de fapt, îl are deja. Deci productivitate, dezvoltare, modernizare a României si, in general, cetățeni mai fericiți.
Câteva avantaje:
Legea privind schimbul de date între sistemele informatice și crearea platformei naționale de interoperabilitate – fundamentul debirocratizării și a dispariției dosarului cu șină. Legea este rezultatul colaborării dintre Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – România și Autoritatea pentru Digitalizarea României,
Promovarea legii care stabileşte cadrul juridic şi instituţional necesar în vederea interzicerii în România a achiziţionării şi utilizării de către autorităţile şi instituţiile publice, de la nivel central şi local, a produselor şi serviciilor software de tip antivirus cu provenienţă din Federaţia Rusă. A fost adoptată recent de parlament.
Un apel important pentru mediul de afaceri. Bani din PNRR pentru formarea de competențe avansate în tehnologii emergente: Internet of things; Big data; Cloud technologies; Învățarea automată; Inteligența artificială; Automatizarea proceselor robotice; Blockchain; Cyber-Physical Systems; Additive manufacturing
Prin specialiștii ministerului din Taskforce, am pornit colaborări cu câteva ministere și entități private, pentru proiecte importante de transformare digitală:
Transformarea bibliotecilor în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale a devenit rapid unul dintre preferatele mele. Sunt prevăzute investiții în renovarea și echiparea a 5 sedii centrale de biblioteci județene și 100 de biblioteci rurale, municipale sau orășenești, ce vor fi transformate în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, iar 1030 de biblioteci rurale vor fi modernizate. 100.000 de români vor beneficia de cursuri pentru dezvoltarea competențelor de bază, cum ar fi alfabetizarea digitală, comunicarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținut digital, securitatea digitală și educația antreprenorială digitală. Bugetul total al investiției este de 37 de milioane de euro.
Altfel spus, peste 1000 de biblioteci vor deveni centre de formare a competențelor digitale. Vor pregăti astfel România Viitorului, respectând misiunea bibliotecilor din toate timpurile.
De mulți ani, exista o situație incorectă: IT-iștii din sectorul public nu puteau beneficia de aceleași facilitați fiscale ca cei din sectorul privat, deși au competențe similare si, în general, salarii mult mai mici. Mi-am propus încă de la începutul mandatului să reglăm aceasta situație, care ține de echitate, dar înseamnă și o șansă în plus să atragem și să păstrăm resursa umană de calitate în sectorul public. Astăzi am reușit!
Ordinul comun al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Ministerului Educației privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, prin care și personalul din instituțiile publice care desfășoară astfel activități beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial. Link în comentarii.
Prevederile vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023 şi se vor aplica începând cu veniturile aferente lunii intrării în vigoare a ordinului.
Această inițiativă face așadar dreptate pentru IT-iștii din sectorul public, fiind o chestiune de normalitate ca aceștia să beneficieze de aceleași facilități precum cei care lucrează pentru firme private.
Legea pentru securitatea şi apărarea cibernetică a României (jalon 151 în PNRR), a fost adoptată în plenul Senatului, for decizional. Prin aceasta stabilim care sunt autoritățile competente în domeniul securității cibernetice. O lege absolut esențială pentru Romania, mai ales în actualul context de securitate.
România devine aliniată la realitățile unei lumi în care amenințările cibernetice fac parte din viața noastră de zi cu zi.
La 11 ani de când facilitează efectuarea de plăți online pentru impozite, taxe și amenzi, lansarea aplicației Ghiseul.ro permite cetăţenilor români să se autentifice mai ușor, de pe telefonul mobil, folosind datele biometrice, fiind prima aplicaţie administrată de către o autoritate publică care include această funcționalitate.
Aplicația mobilă este rezultatul unui parteneriat încheiat de ADR și Mastercard, fiind dezvoltată de Tremend, subcontractor al Mastercard, cu sprijinul echipei ADR, APERO și IndecoSoft. Din punct de vedere al securității, aplicația a fost testată de partenerii instituționali cu atribuții în acest sens, respectiv SRI, prin Cyberint.
Aplicația poate fi descărcată gratuit pe IOS (https://apps.apple.com/us/app/ghiseul-ro/id6444286475) și Android (https://play.google.com/store/apps/details…).
„Salutăm eforturile guvernului român de a dezvolta infrastructura de investiții în țară. Datorită acestor eforturi, România este deja un tezaur de profesioniști IT și un hub pentru mulți giganți ai tehnologiei. Credem că, în deplină cooperare cu autoritățile locale, Binance poate aduce o contribuție deosebită la dezvoltarea comunității locale de tehnologie și cripto, precum și a ecosistemului blockchain în ansamblu”, a declarat Changpeng Zhao (CZ), fondator și CEO al Binance.
Îmi revine o deosebită onoare să îl găzduiesc astăzi pe domnul Viceprim-ministru al Republicii Moldova, un partener de mare nădejde pe care România îl are în procesul de transformare digitală. Domnul Iurie Țurcanu ne face onoarea acestei vizite după o perioadă în care noi am lucrat împreună la ceea ce am anunțat în luna iunie la Chișinău, spațiul digital comun. Am spus atunci și am reiterat astăzi, faptul că este nevoie de punți digitale, de colaborare și de a împărtăși bune practici pe toate dimensiunile digitale.
Am adoptat recent hotărârea de guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics. Pe înțelesul tuturor, Laserul din Măgurele. Infrastructura de cercetare cuprinde tehnologii de ultimă generație în domeniul laserilor de mare putere, acceleratoarelor de electroni, fasciculelor gama și instrumentației din fizica nucleară și fizica plasmei și își propune, prin obiectivele sale, să lărgească limitele cunoașterii umane cu preponderență în domeniul fizicii nucleare.
Guvernul României a aprobat Memorandumul pentru Înființarea Rețelei Oficiilor Române pentru Știință și Tehnologie și operaționalizarea ROSTam în 2023. Rețeaua Oficiciilor pentru Știință și Tehnologie va întări cooperarea în domeniul cercetare-inovare cu țări din afara Uniunii Europene care au un înalt potențial inovativ.
Cu prioritate, în 2023 vom înființa un birou de reprezentare în San Francisco, SUA, având în vedere faptul că ă SUA, în general, și Silicon Valley, în particular, constituie un pol global al tehnologiei avansate și al inovării, găzduind unele dintre cele mai mari companii de înaltă tehnologie din lume, numeroase companii inovatoare de început (start-up), fonduri de capital de risc și universități prestigioase.
Deschiderea unui oficiu ROSTam are potențialul de a facilita extinderea pe piața americană, accesarea resurselor de capital și crearea de rețele și schimburi umane pentru întreprinderile românești inovative, pentru afacerile de început și antreprenorii români din domenii cu aport tehnologic ridicat, pentru universități și pentru institutele de cercetare-dezvoltare din România. De asemenea, va înlesni realizarea de parteneriate, cooperări și sinergii în programe de cercetare, de scalare și de comercializare a tehnologiilor, între organizații din SUA și din România.
Legea privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare din România a fost adoptată de Camera Deputaților, for decizional. Legea este jalon în PNRR (278), cu termen finalul acestui an.
Pe scurt, prin această lege încurajăm colaborarea între organizații de cercetare, fie la nivel de consorții, fie prin fuziune sau trecerea în coordonarea universităților. Toate aceste forme de colaborare sunt voluntare și se vor realiza doar cu acordul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Este cea mai importantă reformă a sistemului de cercetare românesc din ultimii ani, o reformă vitală, așa cum rezultă din analizele Băncii Mondiale și ale Comisiei Europene. Se înscrie in linia garanției pe care am dat-o încă de la început de mandat: meritocrație, performanță, eficientă. Decât putin pentru toți ca sa nu se supere nimeni, mai bine mai mult pentru cei care chiar merită.
În marja celei de-a 21-a Conferințe Plenipotențiare a ITU 2022, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – România a găzduit un eveniment la nivel ministerial de mare prestigiu, dedicat viitorului digital.
Astfel, am avut onoarea sa fiu gazdă pentru aproape 60 de miniștri, secretari de stat și înalți demnitari din întreaga lume, reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, reuniți la București pentru a creiona o viziune comună a erei tehnologice pentru generațiile actuale și viitoare. În aceste vremuri complicate, unitatea și interesul global comun pentru construirea unei societăți digitale centrată pe om poate genera soluțiile de care avem nevoie pentru multe dintre problemele omenirii.
Ca reprezentant al Guvernului României, am subliniat câteva lucruri:
O lume întreagă de posibilități se află în fața noastră, dar, mai ales, calea către cunoaștere și transformare digitală.
Rezultatul excelent al discuțiilor îl reprezintă “Declarația de la București” privind „Construirea unui viitor digital mai bun pentru toți”, un apel la acțiune în 10 puncte pentru identificarea unei modalități de accelerare a transformării digitale.
Declarația de la București marchează un moment important pentru evoluția tehnologiilor la nivel global, poziționând România drept lider în domeniu.
Este o mare onoare să avem atât de mulți reprezentanți la nivel înalt în România și acest eveniment este în mod clar o dovadă a interesului nostru în domeniu și a reputației extraordinare pe care specialiștii români o au peste tot în lume. Le mulțumesc în mod special colegilor de la ANCOM, președintelui Vlad Stoica, pentru organizarea impecabilă a acestui eveniment extrem de important pentru România și pentru întreaga Organizație a Națiunilor Unite.
Viitorul va fi tot mai digital. El trebuie să fie și mai bun pentru noi toți. Putem face asta doar împreună. Despre asta este România Viitorului.
În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, la Palatul Parlamentului, s-a desfășurat Conferința Plenipotențiarilor 2022 (ITU-PP22), organizată pentru prima dată în România și la care participă peste 3000 de lideri și delegați din 193 de țări.
Conferința Plenipotențiarilor este cel mai înalt organism de elaborare a politicilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU). Desfășurat la fiecare patru ani, este evenimentul cheie la care statele membre ITU decid asupra viitorului rol al organizației, determinând astfel capacitatea organizației de a influența dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) la nivel mondial.
„Am avut o discuție liberă cu antreprenori din România, exemple de excelență în inteligență artificială, inovare în sănătate, finanțare de avangardă și este o mare șansă pentru Europa și România să aibă în poziția de comisar european pentru inovare și cercetare un profesionist care înțelege că avem câteva lucruri de făcut: să ne dăm din calea celor care inovează, să eliminăm barierele birocratice, să îi sprijinim pe toți cei care au visuri înalte să le împlinească”, a declarat Sebastian Burduja.
Ministerul Cercetării,Inovării și Digitalizării derulează programul „România Viitorului”, un proiect menit să susțină o nouă abordare în domeniile cercetării și inovării.
Această platformă colaborativă are menirea de a facilita transferul de know-how între instituții și mediul privat, de a crea parteneriate eficiente în realizarea de proiecte inovative și de a maximiza rezultatele activităților de cercetare în folosul întregii comunități.
Conferintă de presă cu Iurie Țurcanu, Viceprim-Ministrul Republicii Moldova, despre spațiul digital comun și ceea ce urmează. Un nou pas istoric astăzi, prin acordurile semnate de cele două guverne cu Microsoft și UiPath, pentru transformarea digitală. Construim viitorul împreună.
Vizite de lucru la National Academy of Science, Biroul de tehnologie și securitate națională din cadrul Consiliului National pentru Securitate, National Institute of Standards and Technology, și cu Kathryn Huff, Assistant Secretary for Nuclear Energy, U.S. Department of Energy